- Oriunde vei merge, pe Domnul să-L ai înaintea ta totdeauna. Şi orice vei face, să ai mărturie din Sfintele Scripturi şi în orice loc vei şedea, să nu te mişti degrabă. Acestea trei păzeşte-le şi te vei mântui.
(AVVA ANTONIE)
- Nimeni neispitit nu va putea să intre în Împărăţia Cerurilor. Că zice: ridică ispitele şi nimeni nu este care să se mântuiască.
(AVVA ANTONIE)
- “Sa nu doresti sa ti se intample ceea ce vrei, ci ceea ce ii place lui Dumnezeu. Tu trebuie sa doresti ceea ce Dumnezeu doreste”
(Preot Talmacev)
- “Daca vrei sa faci toate lucrurile tale bine, atunci inghipuieste-ti ca Dumnezeu se uita la Tine”
(Filaret-Mitropolitul Moscovei)
30 ianuarie, 2013
22 ianuarie, 2013
Cati copii sa avem...?!
Copiii sunt daruri ale lui Dumnezeu, daruri ce nu se mai vor primite de unele persoane. Ne este dat sa auzim din ce in ce mai des cati copii e ideal sa ai. Exista un interes accentuat pentru limitarea capacitatii primite de la Dumnezeu pentru a da viata.
Copilul a ajuns sa fie rodul unei strategii. El trebuie sa vina la existenta numai atunci cand esti realizat profesional, cand situatia materiala iti permite, cand ai o bona de incredere, etc. A incetat sa mai fie rodul dragostei. Si afirm acest lucru pentru ca nu cred ca dragostea se naste doar in momentul in care conditiile planului de a avea copii sunt indeplinite.
Oare parintii ne-au adus la existenta tot ca urmare a unui plan? Cu siguranta nu. Probabil ca de-ar fi avut un plan, multi dintre noi nici nu eram nascuti. Se incearca sa se induca ideea ca un copil este de ajuns. Daca parintii mei ar fi tinut seama de aceasta idee, eu nu as mai fi avut ocazia sa scriu aceste randuri.
Din diverse motive, omul zilelor noastre cauta sa puna un hotar perpetuarii vietii. Si apeleaza fie la mijloacele medicale, fie la abstinenta. Stim ca metodele medicale impotriva conceptiei nu sunt acceptate de Biserica, dar oare abstinenta este placuta Domnului? Sfantul Apostol Pavel a afirmat ca abstinenta poate duce si la "ardere" (1 Cor. 7, 1, 2, 9) si atunci nu o mai putem considera acceptabila. Deci, numai acolo unde ea este rodul consimtamantului celor doi spre a deveni cat mai asemanatori lui Hristos, poate fi placuta Domnului.
Sigur, mi se va spune ca daca am avea parte numai de persoane care sa accepte de buna voie abstinenta, neamul omenesc ar inceta sa mai existe. Celor care au astfel de ganduri le raspund ca daca Adam si Eva nu ar fi cazut in pacat, neamul omenesc s-ar fi inmultit intr-un chip spiritual. Iar ca firea omeneasca era capabila sa nasca si in acest fel, ne-a fost aratat in persoana Maicii Domnului, cea care Il naste pe Hristos intr-un mod supranatural.
De altfel, unor monahi li se imputa ca nu au copii, ca de-ar exista numai ei, neamul omenesc ar pieri. Dar se pierde din vedere ca multe familii au ajuns sa aiba parte de copii datorita rugaciunilor acestora.
Faptul ca avem familii care nu mai au cu ce sa-si creasca copiii prezenti, cu atat mai mult sa mai dea nastere altora, nu e decat rezultatul putinei noastre credinte in Dumnezeu. Imi este de ajuns sa stiu de hranirea poporului evreu in chip minunat in pustie, de faptul ca untdelemnul si faina vaduvei din Sarepta Sidonului nu se sfarseau atunci cand aceasta il hranea pe Ilie, ca sa afirm ca niciodata nu vom muri de foame de vom avea credinta in Dumnezeu.
Incetati sa mai faceti o schema a familiei cum ca un copil, maxim doi sunt suficienti. Copiii sunt daruri ale lui Dumnezeu pe care nu avem dreptul sa le refuzam. Asadar, trebuie sa avem toti copiii pe care El ii daruieste.
Adrian Cocosila
Copilul a ajuns sa fie rodul unei strategii. El trebuie sa vina la existenta numai atunci cand esti realizat profesional, cand situatia materiala iti permite, cand ai o bona de incredere, etc. A incetat sa mai fie rodul dragostei. Si afirm acest lucru pentru ca nu cred ca dragostea se naste doar in momentul in care conditiile planului de a avea copii sunt indeplinite.
Oare parintii ne-au adus la existenta tot ca urmare a unui plan? Cu siguranta nu. Probabil ca de-ar fi avut un plan, multi dintre noi nici nu eram nascuti. Se incearca sa se induca ideea ca un copil este de ajuns. Daca parintii mei ar fi tinut seama de aceasta idee, eu nu as mai fi avut ocazia sa scriu aceste randuri.
Din diverse motive, omul zilelor noastre cauta sa puna un hotar perpetuarii vietii. Si apeleaza fie la mijloacele medicale, fie la abstinenta. Stim ca metodele medicale impotriva conceptiei nu sunt acceptate de Biserica, dar oare abstinenta este placuta Domnului? Sfantul Apostol Pavel a afirmat ca abstinenta poate duce si la "ardere" (1 Cor. 7, 1, 2, 9) si atunci nu o mai putem considera acceptabila. Deci, numai acolo unde ea este rodul consimtamantului celor doi spre a deveni cat mai asemanatori lui Hristos, poate fi placuta Domnului.
Sigur, mi se va spune ca daca am avea parte numai de persoane care sa accepte de buna voie abstinenta, neamul omenesc ar inceta sa mai existe. Celor care au astfel de ganduri le raspund ca daca Adam si Eva nu ar fi cazut in pacat, neamul omenesc s-ar fi inmultit intr-un chip spiritual. Iar ca firea omeneasca era capabila sa nasca si in acest fel, ne-a fost aratat in persoana Maicii Domnului, cea care Il naste pe Hristos intr-un mod supranatural.
De altfel, unor monahi li se imputa ca nu au copii, ca de-ar exista numai ei, neamul omenesc ar pieri. Dar se pierde din vedere ca multe familii au ajuns sa aiba parte de copii datorita rugaciunilor acestora.
Faptul ca avem familii care nu mai au cu ce sa-si creasca copiii prezenti, cu atat mai mult sa mai dea nastere altora, nu e decat rezultatul putinei noastre credinte in Dumnezeu. Imi este de ajuns sa stiu de hranirea poporului evreu in chip minunat in pustie, de faptul ca untdelemnul si faina vaduvei din Sarepta Sidonului nu se sfarseau atunci cand aceasta il hranea pe Ilie, ca sa afirm ca niciodata nu vom muri de foame de vom avea credinta in Dumnezeu.
Incetati sa mai faceti o schema a familiei cum ca un copil, maxim doi sunt suficienti. Copiii sunt daruri ale lui Dumnezeu pe care nu avem dreptul sa le refuzam. Asadar, trebuie sa avem toti copiii pe care El ii daruieste.
Adrian Cocosila
13 ianuarie, 2013
Cum este iadul?
Iadul este "Plansul si scrasnirea dintilor" dupa cum scrie in Biblie...
Fiecare om alege unde vrea sa mearga, in Rai sau in iad... Toate depind de om. Trebuie sa ne pocaim si sa ne intoarcem la Dumnezeu in primul rand, sa ne schimbam purtarile, sa ne rugam mai mult....
Un om ca sa ajunga in iad nu trebuie sa faca nimic...sa stea nepasator, sa nu ajute un om, sa nu faca un bine, sa nu se roage pt nimeni, sa se gandeasca doar la el, sa nu sustina dreptatea, si multe altele...
Omul in viata asta trebuie sa lupte ca sa ajunga in Rai...viata pe pamant nu o avem ca sa ne bucuram de ea, ci sa suferim si sa ne pregatim pentru rai...pentru ca si Iisus a suferit si a murit pentru noi...iar noi nu suntem in stare sa facem ceva pentru noi, dar pentru altii. E foarte greu, dar nu imposibil...Dumnezeu ne-a dat tuturor sansa de a ne mantui, ne-a dat libertatea de a alege... trebuie doar sa -I urmam poruncile ...
Nu va dati seama cat e de bine si de usor langa Dumnezeu! Cand noi facem un pas spre Dumnezeu, El face 100 de pasi spre noi... Si e un adevar,nu doar o legenda sau o vorba din batrani. Nu este un alt mod de mantuire decat prin Iisus Hristos...
Indreptati-va cat mai este timp, cat mai puteti, pentru ca zilele din urma sunt aici iar sfarsitul e aproape...
Dumnezeu sa ne ajute, sa ne schimbe si sa ne ierte pentru ca vrem si noi sa fim niste copii de Dumnezeu! Amin!
Fiecare om alege unde vrea sa mearga, in Rai sau in iad... Toate depind de om. Trebuie sa ne pocaim si sa ne intoarcem la Dumnezeu in primul rand, sa ne schimbam purtarile, sa ne rugam mai mult....
Un om ca sa ajunga in iad nu trebuie sa faca nimic...sa stea nepasator, sa nu ajute un om, sa nu faca un bine, sa nu se roage pt nimeni, sa se gandeasca doar la el, sa nu sustina dreptatea, si multe altele...
Omul in viata asta trebuie sa lupte ca sa ajunga in Rai...viata pe pamant nu o avem ca sa ne bucuram de ea, ci sa suferim si sa ne pregatim pentru rai...pentru ca si Iisus a suferit si a murit pentru noi...iar noi nu suntem in stare sa facem ceva pentru noi, dar pentru altii. E foarte greu, dar nu imposibil...Dumnezeu ne-a dat tuturor sansa de a ne mantui, ne-a dat libertatea de a alege... trebuie doar sa -I urmam poruncile ...
Nu va dati seama cat e de bine si de usor langa Dumnezeu! Cand noi facem un pas spre Dumnezeu, El face 100 de pasi spre noi... Si e un adevar,nu doar o legenda sau o vorba din batrani. Nu este un alt mod de mantuire decat prin Iisus Hristos...
Indreptati-va cat mai este timp, cat mai puteti, pentru ca zilele din urma sunt aici iar sfarsitul e aproape...
Dumnezeu sa ne ajute, sa ne schimbe si sa ne ierte pentru ca vrem si noi sa fim niste copii de Dumnezeu! Amin!
Sfaturi de la Pr Ioan ...
Cum să facem să trăim după voia lui Dumnezeu?
Să căutăm pe Dumnezeu în toate lucrurile şi să nu facem nimic din ceea ce este urât în faţa Lui. Ca un copil care ascultă de părinţi şi e iubit de ei întotdeauna, ajutat, îmbrăcat, îmbrăţişat şi chiar ascultat. Aşa şi noi trebuie să-L iubim pe Dumnezeu şi să ne împărtăşim cu inima de Dumnezeu permanent. Aşa spun Sfinţii Părinţi: când vrei să faci ceva, să cercetezi cu mintea – Dumnezeu vrea aşa sau altfel? E de la Dumnezeu sau nu?
„Cel ce nu suferă în viaţa aceasta nu are mântuire”
Să căutăm pe Dumnezeu în toate lucrurile şi să nu facem nimic din ceea ce este urât în faţa Lui. Ca un copil care ascultă de părinţi şi e iubit de ei întotdeauna, ajutat, îmbrăcat, îmbrăţişat şi chiar ascultat. Aşa şi noi trebuie să-L iubim pe Dumnezeu şi să ne împărtăşim cu inima de Dumnezeu permanent. Aşa spun Sfinţii Părinţi: când vrei să faci ceva, să cercetezi cu mintea – Dumnezeu vrea aşa sau altfel? E de la Dumnezeu sau nu?
Cum aţi aduce un tânăr necredincios spre biserică?
Ai putea să-l iei în braţe şi să-l duci, dar întrebarea este dacă vrea să stea în biserică... Dacă nu s-ar uita oamenii la televizor şi nu le-ar trebui calculator şi internet şi alte prostii, atunci oamenii s-ar apropia de Dumnezeu. Dar tineretul este înşelat şi furat cu aceste imagini, zbierături, strigături, muzică păgânească, drăcească, care îi scot credinţa şi liniştea din suflet şi nu se mai poate ruga. Când vrea să se roage, apar imagini din televizor – că lucrul rău se lipeşte de om mai repede decât cel bun.
Ai putea să-l iei în braţe şi să-l duci, dar întrebarea este dacă vrea să stea în biserică... Dacă nu s-ar uita oamenii la televizor şi nu le-ar trebui calculator şi internet şi alte prostii, atunci oamenii s-ar apropia de Dumnezeu. Dar tineretul este înşelat şi furat cu aceste imagini, zbierături, strigături, muzică păgânească, drăcească, care îi scot credinţa şi liniştea din suflet şi nu se mai poate ruga. Când vrea să se roage, apar imagini din televizor – că lucrul rău se lipeşte de om mai repede decât cel bun.
Ce să-i cerem lui Dumnezeu?
Iertare şi mântuire. „Dă-mi, Doamne, să fac voia Ta!”, „Doamne, facă-se voia Ta pentru mine!”.
Iertare şi mântuire. „Dă-mi, Doamne, să fac voia Ta!”, „Doamne, facă-se voia Ta pentru mine!”.
Orice lucru bun pe care îl faci e faptă bună în faţa lui Dumnezeu?
Este fapta bună dacă e făcută cu gândul de a fi cinstit Dumnezeu şi de a fi în folosul aproapelui duhovniceşte, chiar şi material – să zicem că este o familie săracă, moare de foame, îi dai să se îmbrace, îi hrăneşti, îl ajuţi. Dar să nu-i oferi omului bogăţii în viaţa aceasta, că atunci îl duci legat în iad. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că milostenia trebuie să se facă cu discernământ. Una e să dai unui cerşetor şi alta să ajuţi mai mult pe un om care a sărăcit şi are familie, greutăţi şi are nevoie mai mult. Fiecăruia după cum se cuvine, după cât necesită.
Este fapta bună dacă e făcută cu gândul de a fi cinstit Dumnezeu şi de a fi în folosul aproapelui duhovniceşte, chiar şi material – să zicem că este o familie săracă, moare de foame, îi dai să se îmbrace, îi hrăneşti, îl ajuţi. Dar să nu-i oferi omului bogăţii în viaţa aceasta, că atunci îl duci legat în iad. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că milostenia trebuie să se facă cu discernământ. Una e să dai unui cerşetor şi alta să ajuţi mai mult pe un om care a sărăcit şi are familie, greutăţi şi are nevoie mai mult. Fiecăruia după cum se cuvine, după cât necesită.
Spuneţi-ne un cuvânt de folos pentru oameni.
Nu vă gândiţi dinainte ce veţi mânca, ce veţi bea, cu ce vă veţi îmbrăca, că acestea păgânii le caută. Dacă Îl căutăm pe Dumnezeu avem de toate, suntem îndestulaţi. Să căutăm ce e duhovniceşte: rugăciunea, postul, milostenia şi spovedania şi împărtăşirea deasă, pentru a fi permanent curaţi. Aşa cum trupul are nevoie permanent de hrană ca să poată supravieţui, tot aşa sufletul are nevoie de hrană duhovnicească. Eu am fost bolnav. Treizeci de ani am avut meningită cronică. Dumnezeu m-a vindecat. Părintele Iovan Ioan m-a vindecat, printr-o dezlegare, şi ştiu ce înseamnă puterea lui Dumnezeu. Toate sunt deşertăciune în lumea aceasta, deşertăciunea deşertăciunilor.
Nu vă gândiţi dinainte ce veţi mânca, ce veţi bea, cu ce vă veţi îmbrăca, că acestea păgânii le caută. Dacă Îl căutăm pe Dumnezeu avem de toate, suntem îndestulaţi. Să căutăm ce e duhovniceşte: rugăciunea, postul, milostenia şi spovedania şi împărtăşirea deasă, pentru a fi permanent curaţi. Aşa cum trupul are nevoie permanent de hrană ca să poată supravieţui, tot aşa sufletul are nevoie de hrană duhovnicească. Eu am fost bolnav. Treizeci de ani am avut meningită cronică. Dumnezeu m-a vindecat. Părintele Iovan Ioan m-a vindecat, printr-o dezlegare, şi ştiu ce înseamnă puterea lui Dumnezeu. Toate sunt deşertăciune în lumea aceasta, deşertăciunea deşertăciunilor.
De ce îngăduie Dumnezeu răul?
Pentru păcatele noastre. Merităm să fim pedepsiţi până la sânge. Dacă răbdăm, toate suferinţele, greutăţile şi nenorocirile sunt tratamente pentru sufletele noastre care ne curăţesc sufleteşte. Cel ce nu suferă în viaţa aceasta nu are mântuire. Să mulţumim lui Dumnezeu în suferinţă. N-avem voie să cârtim, pentru că ştim că suntem păcătoşi, netrebnici, nevrednici de a-L lăuda pe Dumnezeu, de a-L cinsti, de a ne gândi la El, pentru că nu suntem merituoşi. Dar El este singura nădejde la care trebuie să năzuim. De aceasta trebuie să învăţăm dreapta credinţă lăsată de Iisus Hristos, Cel ce spune: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”. „Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezaţi, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, amin! Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui, cel ce nu va crede se va osândi.” Ăsta e răspunsul cu păgânii. Vrei să te mântuieşti, fă‑te creştin. Caută pe Dumnezeu! Nu vrei să te îndumnezeieşti? Treaba ta! Fiecare va fi judecat fie după conştiinţa lui râvna lui, după faptele lui. În casa Tatălui, în rai, sunt multe locaşuri, dar sunt multe locaşuri şi în iad.
Un gând pentru români, vă rugăm.
Să-şi păstreze dreapta credinţă, să asculte de Dumnezeu, mulţumind pentru tot ce se întâmplă, pentru că toate suferinţele sunt pentru păcatele noastre. Să dea Dumnezeu ca românii să se trezească şi să îmbrăţişeze Ortodoxia şi pe Dumnezeu cu toată inima lor.
Pentru păcatele noastre. Merităm să fim pedepsiţi până la sânge. Dacă răbdăm, toate suferinţele, greutăţile şi nenorocirile sunt tratamente pentru sufletele noastre care ne curăţesc sufleteşte. Cel ce nu suferă în viaţa aceasta nu are mântuire. Să mulţumim lui Dumnezeu în suferinţă. N-avem voie să cârtim, pentru că ştim că suntem păcătoşi, netrebnici, nevrednici de a-L lăuda pe Dumnezeu, de a-L cinsti, de a ne gândi la El, pentru că nu suntem merituoşi. Dar El este singura nădejde la care trebuie să năzuim. De aceasta trebuie să învăţăm dreapta credinţă lăsată de Iisus Hristos, Cel ce spune: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa”. „Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezaţi, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, amin! Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui, cel ce nu va crede se va osândi.” Ăsta e răspunsul cu păgânii. Vrei să te mântuieşti, fă‑te creştin. Caută pe Dumnezeu! Nu vrei să te îndumnezeieşti? Treaba ta! Fiecare va fi judecat fie după conştiinţa lui râvna lui, după faptele lui. În casa Tatălui, în rai, sunt multe locaşuri, dar sunt multe locaşuri şi în iad.
Un gând pentru români, vă rugăm.
Să-şi păstreze dreapta credinţă, să asculte de Dumnezeu, mulţumind pentru tot ce se întâmplă, pentru că toate suferinţele sunt pentru păcatele noastre. Să dea Dumnezeu ca românii să se trezească şi să îmbrăţişeze Ortodoxia şi pe Dumnezeu cu toată inima lor.
„Cel ce nu suferă în viaţa aceasta nu are mântuire”
(Pr. Ioan de la Sihastria).
11 ianuarie, 2013
Sa razbim in incercari...
Multa lume trece prin greutati pe care fiecare ni le facem fara sa ne dam seama ca putem trece peste ele ...dar datorita pacatelor noastre si datorita departarii noastre fata de Dumnezeu, nu stim cum sa razbim de aceste ispite pe care cel rau ni le pune in cale...
De multe ori trecem prin astfel de incercari si nu stim de ce ni se intampla...nu stim pentru ca daca am fi stat langa Dumnezeu ,cu rugaciuni, fapte bune, milostenie, infranarea poftelor...le-am fi trecut cu bine si ne-am fi dat seama ca sunt ispitiri ale diavolului.
Omul cat traieste invata, dar nu invata decat atunci cand se impaca cu Dumnezeu , atunci cand cere ajutor de la El. Cand ne rugam sa cerem intelepciune si ajutor in incercari... Traim o perioada grea, in care diavolul face din om ce vrea el, datorita necredintei suntem asa de slabi si asa de firavi... Rugati-va pentru toata lumea, nu numai pentru voi...Haideti sa demonstram ca suntem crestini adevarati...lasati rautatea, invidia si toate celelelte spurcaciuni care nu ne sunt de folos in lucrarea lui Dumnezeu. El are un plan cu fiecare om, noi alegem unde mergem si pe al cui drum...
Ma rog pentru fiecare sa ne ajute Dumnezeu sa razbim si sa ne schimbam purtarile zi de zi, pas cu pas, asa incat sa nu ne fie rusine de noi, de faptul ca ne numim crestini.
Dumnezeu sa ne ajute pe fiecare cum stie El mai bine si sa ramanem cu nadejdea in El. Amin!
" Ispitele fiind îndemnuri spre păcat pot duce nu numai la păcat, ci pot duce şi la virtute daca le invingi. Credinciosul trebuie să facă faţă ispitelor care îi vin. El trebuie să se pregătească spre a face faţă ispitelor: „Caută doctor înainte de boală şi roagă-te înainte de ispită” spune Sfântul Isaac Sirul; „Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită” (Matei 26, 41). Părinţii spun că diavolul ispiteşte la rău pe fiecare om după înclinaţiile pe care le are"
( Sursa: Aminim! Titlul: "Sa razbim in incercarti..." )
De multe ori trecem prin astfel de incercari si nu stim de ce ni se intampla...nu stim pentru ca daca am fi stat langa Dumnezeu ,cu rugaciuni, fapte bune, milostenie, infranarea poftelor...le-am fi trecut cu bine si ne-am fi dat seama ca sunt ispitiri ale diavolului.
Omul cat traieste invata, dar nu invata decat atunci cand se impaca cu Dumnezeu , atunci cand cere ajutor de la El. Cand ne rugam sa cerem intelepciune si ajutor in incercari... Traim o perioada grea, in care diavolul face din om ce vrea el, datorita necredintei suntem asa de slabi si asa de firavi... Rugati-va pentru toata lumea, nu numai pentru voi...Haideti sa demonstram ca suntem crestini adevarati...lasati rautatea, invidia si toate celelelte spurcaciuni care nu ne sunt de folos in lucrarea lui Dumnezeu. El are un plan cu fiecare om, noi alegem unde mergem si pe al cui drum...
Ma rog pentru fiecare sa ne ajute Dumnezeu sa razbim si sa ne schimbam purtarile zi de zi, pas cu pas, asa incat sa nu ne fie rusine de noi, de faptul ca ne numim crestini.
Dumnezeu sa ne ajute pe fiecare cum stie El mai bine si sa ramanem cu nadejdea in El. Amin!
" Ispitele fiind îndemnuri spre păcat pot duce nu numai la păcat, ci pot duce şi la virtute daca le invingi. Credinciosul trebuie să facă faţă ispitelor care îi vin. El trebuie să se pregătească spre a face faţă ispitelor: „Caută doctor înainte de boală şi roagă-te înainte de ispită” spune Sfântul Isaac Sirul; „Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită” (Matei 26, 41). Părinţii spun că diavolul ispiteşte la rău pe fiecare om după înclinaţiile pe care le are"
( Sursa: Aminim! Titlul: "Sa razbim in incercarti..." )
03 ianuarie, 2013
Trairi si ganduri...
In urma cu ceva timp multe nu stiam despre biserica, despre Biblie...doar atat cat mergeam la biserica, destul de rar...iar atunci cand mergeam nu stiam cu adevarat rostul ei... Erau doar niste ore in care, parca cateodata asteptam sa plec cat mai repede,deoarece parca nu simteam nimic din ceea ce ar trebui sa simta fiecare credincios atunci cand merge sa se intalneasca cu Dumnezeu, sa-si spuna durerile si bucuriile si asa mai departe...
Dar Dumnezeu avea de gand sa-mi deschida ochii si inima in scurt timp...pentru a afla si a-mi da seama rostul de a merge la biserica... Nu stiu cum si de ce,dar cred ca El a vrut sa-mi arate ca fiecare om conteaza pentru El si ca fiecare avem dreptul si sansa de a ne indrepta si a ne apropia de El. Un singur regret as avea...acela ca nu L-am cunoscut mai repede pe Dumnezeu... Si totusi El stie mai bine "de ce" !
Acum stiu ca cineva are grija de mine si stiu ca fara ajutorul Lui si fara El nu cred ca viata ar mai avea vreun sens...
Daca am ceva de spus? da! Toata viata mea ii voi multumi si doresc sa nu uit niciodata cate a facut si face pentru noi toti..fara ca noi sa ne dam seama si sa ne ceara ceva in schimb!
Multumiti Domnului pentru toate, in fiecare zi, oriunde sunteti sau mergeti...pentru ca va spun sincer ca fara Dumnezeu nu avem nicio valoare! As dori ca aceste cuvinte sa schimbe macar putin viata sau inima fiecarui cititor si sa ne dea Dumnezeu intelepciune si credinta de care avem nevoie fiecare... Amin!
Dar Dumnezeu avea de gand sa-mi deschida ochii si inima in scurt timp...pentru a afla si a-mi da seama rostul de a merge la biserica... Nu stiu cum si de ce,dar cred ca El a vrut sa-mi arate ca fiecare om conteaza pentru El si ca fiecare avem dreptul si sansa de a ne indrepta si a ne apropia de El. Un singur regret as avea...acela ca nu L-am cunoscut mai repede pe Dumnezeu... Si totusi El stie mai bine "de ce" !
Acum stiu ca cineva are grija de mine si stiu ca fara ajutorul Lui si fara El nu cred ca viata ar mai avea vreun sens...
Daca am ceva de spus? da! Toata viata mea ii voi multumi si doresc sa nu uit niciodata cate a facut si face pentru noi toti..fara ca noi sa ne dam seama si sa ne ceara ceva in schimb!
Multumiti Domnului pentru toate, in fiecare zi, oriunde sunteti sau mergeti...pentru ca va spun sincer ca fara Dumnezeu nu avem nicio valoare! As dori ca aceste cuvinte sa schimbe macar putin viata sau inima fiecarui cititor si sa ne dea Dumnezeu intelepciune si credinta de care avem nevoie fiecare... Amin!
"De aceea îţi spun, SUFLETE al meu, că niciodată nu vei putea spori duhovniceşte, nici vei avea pace şi bucurie în suflet până nu te vei sili să te înfrânezi de la patimi şi să lucrezi voile Domnului!!!"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)