Am gasit un articol foarte frumos si foarte interesant si m-am gandit ca sa-l impartasesc cu toti cititorii si vizitatorii acestui blog!
Nu poți ajunge la darul păcii dacă prin mânia ta nimicești pacea Domnului.
Adevărata răbdare constă în a suferi până la capăt, cu suflet împăcat, răul pe care ni-l fac alții, fără niciun resentiment față de cel ce ne-a greșit. Adevărata răbdare este cea care îl și iubește pe cel pe care îl suportă; căci a tolera și a urî nu este virtutea blândeții, ci un văl al mâniei.
Cu cât mintea (inima) se lărgește prin dragoste, cu atât va fi mai răbdătoare prin îndelungă-răbdare. Atât răbdăm fiecare pe aproapele, cât îl iubim; dacă îl iubești, îl porți; dacă încetezi să iubești, încetezi să și rabzi. Pe cine iubim mai puțin îl și răbdăm mai puțin.
Dacă păstrăm răbdarea cu adevărat în inimă, putem fi mucenici fără să fim răpuși de sabie.
Defensor Grammaticus, Cartea cuvintelor sclipitoare, 2 (SC 77, p. 74)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu