Cuvinte sfinte...

• Un om bun nu este un om perfect; un om bun este un om cinstit, credincios şi care răspunde fără ezitare vocii lui Dumnezeu pentru viaţa lui. 
• "Nu vă înşelaţi: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce seamănă omul, aceea va şi secera."
• "Dumnezeu alege experienţa prin care trebuie să trecem, noi alegem cum o trecem"
• "Iar tu, om al lui Dumnezeu ... caută neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea."
• "Adu-ţi aminte, dar, cum ai primit şi auzit! Ţine şi pocăieşte-te...nu vei şti în care ceas voi veni peste tine."
• "Cred în Dumnezeu aşa cum cred în răsăritul soarelui. Nu pentru că îl văd ci pentru că văd tot ce atinge."
• "Nu putem intra în Cer dacă mai înainte nu a intrat Cerul în noi".

Atunci cand...

„Atunci cînd nu mai ai nimic, descoperi că Dumnezeu este tot ce ai nevoie.
Atunci cînd nu mai ești nimic, descoperi că Dumnezeu este totul.
Atunci cînd ești părăsit de toți, descoperi că Dumnezeu nu a plecat niciodată de lîngă tine, erai doar tu cel care nu-L vedeai din cauza celor ce te-au înconjurat odinioară.”

Invataturi pentru suflet :

"Viata duhovniceasca nu are trebuinta de ani. Intr-o secunda cineva se poate muta din iad in rai, daca se pocaieste. Omul este schimbator. Se poate face inger, dar se poate face si diavol. Mai, mai, mai, ce putere are pocainta! Absoarbe harul dumnezeiesc. Un gand smerit sa-si aduca omul in minte si s-a mantuit. Un gand de mandrie sa-si aduca si s-a dus, s-a pierdut, daca nu se pocaieste si il afla moartea asa. Desigur, gandul smerit trebuie sa fie insotit si de suspinul launtric, de zdrobirea launtrica. Pentru ca gandul este gand, dar exista si inima. “Si cu sufletul si cu inima si cu gandul“, spune cantaretul. Mi se pare ca Avva se refera la o stare mai permanenta. Este trebuinta de un interval de timp ca sa ajunga cineva intr-o stare buna. Daca gresesc si ma pocaiesc, sunt iertat in aceeasi clipa. Daca am duh de nevointa, incet-incet pot consolida o stare, dar pana atunci oscilez."

Invataturi crestine :

• Sărăcie şi bogăţie nu-mi da, ci dă-mi pâinea care-mi este de trebuinţă, 

Ca nu cumva, săturându-mă, să mă lepăd de Tine şi să zic: 'Cine este Domnul?' Ca nu cumva, sărăcind, să mă apuc de furat şi să defaim numele Dumnezeului meu." (Pildele lui Solomon 3:7-8)

• "Fa-ne, Tata, slugi ale imparatiei Tale, puterii Tale si slavei Tale, in neam si in neam si in toti vecii."
• Să cerem în permanenţă ajutorul lui Hristos. Și să avem în minte că Dumnezeu ne iubeşte aşa cum suntem, cu toate păcatele şi greşelile noastre, şi că El aşteaptă pocăinţa noastră.
• "Ceea ce poate fi spus nu poate fi adevărat, iar ceea ce este adevărat nu poate fi spus." Lao Tze
• Rugăciunea este cea prin care dobândim harul Duhului Sfânt, iar prin post şi rugăciune sufletul nostru se smereşte, golindu-se de sine, umplându-se în acelaşi timp de Duh Sfânt.

Rabdarea :

 Am gasit un articol foarte frumos si foarte interesant si m-am gandit ca sa-l impartasesc cu toti cititorii si vizitatorii acestui blog!



    Nu poți ajunge la darul păcii dacă prin mânia ta nimicești pacea Domnului. 
 Adevărata răbdare constă în a suferi până la capăt, cu suflet împăcat, răul pe care ni-l fac alții, fără niciun resentiment față de cel ce ne-a greșit. Adevărata răbdare este cea care îl și iubește pe cel pe care îl suportă; căci a tolera și a urî nu este virtutea blândeții, ci un văl al mâniei. 
   Cu cât mintea (inima) se lărgește prin dragoste, cu atât va fi mai răbdătoare prin îndelungă-răbdare. Atât răbdăm fiecare pe aproapele, cât îl iubim; dacă îl iubești, îl porți; dacă încetezi să iubești, încetezi să și rabzi. Pe cine iubim mai puțin îl și răbdăm mai puțin.
   Dacă păstrăm răbdarea cu adevărat în inimă, putem fi mucenici fără să fim răpuși de sabie. 

Defensor Grammaticus, Cartea cuvintelor sclipitoare, 2 (SC 77, p. 74)

Ridica-voi ochii mei la Ceruri!

Rugaciune catre Sf Marta :

Aceasta rugaciune se spune in 9 zile de MARTI la rand, avand o lumanare sfintita aprinsa. Rugaciunea este atat de puternica, incat inainte de a termina novena, se va primi lucrul cerut oricat de greu ar parea.

Sfanta MARTA, ma indrept catre tine plin(a) de incredere, cerandu-ti ajutor. Cred cu tarie ca ma vei ajuta si ma vei sprijini cand mi-e greu. Spre a-ti arata recunostinta mea, iti fagaduiesc sa o fac cunoscuta si altora aceasta rugaciune. Te rog cu umilinta sa-mi aduci alinare in suferintele si dorintele mele.
In numele negraitei bucurii care ti-a cuprins inima cand i-ai oferit adapost Mantuitorului lumii in casa ta din Betania. Te implore, roaga-te pentru mine si familia mea ca sa-l pastram pe DUMNEZEU in inimi, astfel incat sa ne invrednicim a primi ajutor in nevoile noastre, mai ales in durerea care ma copleseste acum (aici spune-ti dorinta).
Te implor ajutatoarea celor aflati in suferinta, infrange orice greutate, precum ai infrant balaurul care zace la picioarele tale.

Tatal nostrum si Nascatoarea (de 3 ori).

Sfanta MARTA, roaga-te pentru mine si familia mea.

Amin!

Nerecunostinta :

  La baza nerecunostintei sta iubirea de sine, egoismul. Nerecunoscatorii au o parere atat de inalta despre sine, ca se gandesc prea putin la altii, considera ca ceilalti sunt obligati sa le acorde atentie si de aceea orice binefacere o considera de nimic, o primesc ca pe ceva ce li se cuvine. Exista printre oamenii de acest fel unii foarte mandri, carora le este neplacut sa primeasca binefaceri. Atat timp cat au nevoie de ceva, merg si cer ajutor, iar cand primesc ceea ce au dorit, in locul recunostintei se iveste in inima lor iritarea si rautatea. Nu suporta faptul ca a fost necesar sa ceara, ca s-a gasit un om nobil care le-a oferit ajutor. Si nu se gandesc deloc sa-i multumeasca. Ba mai mult decat atat, uneori inima lor se inaspreste si acest sentiment al iubirii de sine genereaza ura fata de binefacatorul lor."
(in: Sfantul Luca al Crimeei, Predici, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009)

Invataturi :

   Linistea din toiul furtunii. Oricat de adanc ar fi abisul marii si oricat de puternica furtuna, totul este in regula atata timp cat apa nu a patruns in vas. In timpul furtunii, grija marinarului nu este aceea de a aduce corabia la mal ci de a impiedica apa sa patrunda in ea. 
Asa si in viata: la mal ne duce Dumnezeu, daca avem grija sa nu ne lasam tulburati de evenimentele neprevazute, de neincredere, de grijile care ne asediaza zi de zi, de nemultumiri, de enervari, de amaraciuni, de ispite, de incercari. 
Un om care isi pastreaza pacea, bucuria, buna-dispozitie cand se confrunta cu situatii grele raspandeste in jurul lui lumina, actionand mai sigur ca orice predica, dandu-le celorlalti curaj, avant si ajutandu-i astfel sa-si continuie drumul.