30 noiembrie, 2011
Sf. Andrei, ocrotitorul Romaniei :
Credinţele românilor
În credinţele poporului român de pretutindeni, în noaptea de către Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de dincolo după înmormantare, sau refuză să se mai întoarcă acolo după ce îşi vizitează rudele.
Strigoii morţi devin foarte periculoşi pentru cei vii: iau viaţa rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi alte suferinţe. După relele provocate şi locul unde activează, ei pot fi de apă şi de uscat, de vite şi de stupi, de ploi şi de foc. Prin unele părţi, se crede că aceşti strigoi iau coasele şi limbile de meliţă pe care le găsesc pe afară, prin curţile oamenilor şi se duc la hotare, unde se bat cu ele.
Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji şi farmece. Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline, le toară într-o strachină, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apa din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul strachinii apă atunci vor avea noroc.
Cel dintâi chemat la apostolire
Andrei a fost frate al lui Simon Petru, care s-a numărat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amândoi fiii pescarului Iona. Erau originari din Bersaida, localitate situată pe ţărmul Lacului Ghenizaret (Marea Galileii). Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor şi s-au numărat printre ucenicii Sfântului Ioan Botezătorul. De aceea, după botezul lui Hristos în Iordan, Andrei a fost primul chemat de Isus la apostolire, după care a urmat fratele lui.
Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gădinetul schiop. Se credea că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţa că îşi vede lupul coada. Ziua se serbează prin nelucru în casă, ca să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi luparia.
Tot din cauza lupilor nu se mătură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare.
La miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile.
În credinţele poporului român de pretutindeni, în noaptea de către Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de dincolo după înmormantare, sau refuză să se mai întoarcă acolo după ce îşi vizitează rudele.
Strigoii morţi devin foarte periculoşi pentru cei vii: iau viaţa rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi alte suferinţe. După relele provocate şi locul unde activează, ei pot fi de apă şi de uscat, de vite şi de stupi, de ploi şi de foc. Prin unele părţi, se crede că aceşti strigoi iau coasele şi limbile de meliţă pe care le găsesc pe afară, prin curţile oamenilor şi se duc la hotare, unde se bat cu ele.
Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji şi farmece. Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline, le toară într-o strachină, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apa din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul strachinii apă atunci vor avea noroc.
Cel dintâi chemat la apostolire
Andrei a fost frate al lui Simon Petru, care s-a numărat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amândoi fiii pescarului Iona. Erau originari din Bersaida, localitate situată pe ţărmul Lacului Ghenizaret (Marea Galileii). Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor şi s-au numărat printre ucenicii Sfântului Ioan Botezătorul. De aceea, după botezul lui Hristos în Iordan, Andrei a fost primul chemat de Isus la apostolire, după care a urmat fratele lui.
Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gădinetul schiop. Se credea că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţa că îşi vede lupul coada. Ziua se serbează prin nelucru în casă, ca să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi luparia.
Tot din cauza lupilor nu se mătură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare.
La miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile.
24 noiembrie, 2011
Invatatura :
Sa nu cutezam sa deznadajduim. Sa nu deznadajduim niciodata si sa nu-i facem pe altii sa deznadajduiasca. Starea noastra sufleteasca se poate rasfrange si asupra celor din jur: deznadejdea ne face slabi si gandurile noastre negre i-ar putea face pe altii sa-si piarda din puterea de a lupta cu ispitele, in timp ce credinta si bucuria sperantei noastre, care ne da putere, se va rasfrange...
13 noiembrie, 2011
Invataturi:
Cere pace de la Dumnezeu, unirea minţii, acoperamint, până la sfârşit răbdare, mântuire sufletelor noastre, nouă robilor tăi, întru slava Domnului, Mucenice Mina!PARACLISUL SFANTULUI MUCENIC MINA
09 noiembrie, 2011
Desertaciunile lumii :
"Este un razboi pe care il ducem pana la sfarsitul vietii si trebuie sa vedem in pacatul desfranarii focul nestins si viermele neadormit al chinului vesnic. Sfintii Parinti ne spun sa privim intr-un horn intunecos iar apoi sa ne ridicam ochii catre soare, sa vedem deosebirea si sa fugim de lucrurile intunericului. Nu este usor, insa imparatia lui Dumnezeu este o comoara care merita orice efort“.
Invataturi...
Lazării de la porţile bogaţilor nu ridică o pretenţie, ci o răbdătoare rugăminte. Bogaţii ăştia sunt ei sănătoşi la minte? Le-a zis Dumnezeu nebuni (Luca 12, 20) pe degeaba? Căci acestor două feluri de oameni le-a zis Dumnezeu nebuni: celor ce leapădă pe Dumnezeu şi celor ce leapădă pe oameni din inima lor"Părintele Arsenie Boca
05 noiembrie, 2011
Invataturi crestine:
- Smerita cugetare o arata nu acela care se ticaloseste pe sine, ci acela care, fiind mustrat de altul, nu-si micsoreaza dragostea fata de el (Sf. Ioan Hrisostom)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)